miercuri, 10 februarie 2010

Cu E in fata

E-book, e-reader, e-learning, e-friends, e-marketing, e-goverment poate si noi suntem un pic e-oameni. Toata viata ni se invarte in jurul cuvintelor care incep cu e. Internetul ne-a schimbat destul de mult modul de viata, dar si modul de a privi lucrurile. Offline, pentru a gasi ceva totul trebuie aranjat dupa reguli stricte, impartit in categorii, subcategorii, si subcategorii ale subcategoriilor la care se adauga bineinteles un index si speranta ca vom gasi ce cautam when times comes:). Pe internet toate patratelele dispar. Tag-urile ne ajuta sa gasim ce ne intereseaza iar informatiile pot fi interconectate, acesta fiind cel mai important lucru in prezent deoarece nicio descoperire de proportii nu mai poate fi facuta de un specialist intr-un singur domeniu, iar exemplele in acest sens sunt multe, si e suficient sa cautati ultimele descoperiri pentru a vedea ca am dreptate. Cine poate sa ma contrazica atunci cand spun ca nanotehnologia si psihiatria nu pot fi interconectate?
Dar in fata acestor provocari, cum raspunde sistemul de invatamant? In mare parte cu prelegeri lungi, in care nu se atinge o tema anume, un monolog. So cum ar trebui noi, elevii si studentii din lumea intreaga sa ne integram intr-o lume care se schimba cu fiecare secunda? In S.U.A este renumita deja reforma din 1983 : A Nation at Risk: The Imperative For Educational Reform prin care se incerca reformarea sistemului educational care nu mai dadea pietii muncii angajati competitivi. Problemele cu siguranta nu s-au incheiat acolo, in schimb se pot lauda cu angajati competitivi, creativi si deschisi la nou, indiferent ca lucreaza in sistemul bugetar sau pentru privat. Da stiu ca e importanta si cultura organizationala, dar dar un pic de ajutor de la scoala nu strica.  Timpul a trecut si iar se pune problema reformarii sistemului. O scoala din New York a introdus ca metoda de predare social gaming-ul. Folosindu-se de jocuri care imita realitatea, copiii invata sa ia decizii, sa se descurce in anumite situatii sau sa isi dezvolte anumite abilitati. Quest to learn este o platforma speciala,  dedicata copiilor si nu numai, care propune si un curriculum cu propuneri de jocuri pentru aproape toate materiile (trebuie sa excludem educatia fizica).
 Masura poate parea un pic drastica, mai ales pentru conservatori, insa trebuie sa recunoastem ca sistemul actual este mult depasit. Pentru multi dintre noi sa pasesti intr-o sala de clasa/curs inseamna sa uiti de secolul in care traiesti, sa iti imaginezi ca nu exista internet sau ca ceea ce exista online nu e de calitate. Pentru cei care nu sunt la curent cu data din calendar sa va explic: online esti consumator si creator de informatii, inventator, profesor; exista nenumarate site-uri cu informatii pertinente, ziare si carti in format digital care CHIAR au acelasi continut ca cele printate doar ca ocupa mai putin spatiu fizic. Prin urmare de ce razboiul asta anti online, anti e-books?!? De ce este considerat un elev studios cel care sta in biblioteca 3 ore si nu unul care citeste, din confortul propriului scaun pe net? Ce credeti ca e mai valoroasa  din punctul de vedere al informatiei obtinute- o carte din 1920 sau sa poti vorbi direct cu cel mai bun specialist in domeniu din lume pe Twitter sau Facebook?
Dar asta e doar parerea mea. Voi considerati ca invatamantul romanesc este de calitate si exista doar cateva exemple negative care ii umbresc faima, sau exceptiile sunt defapt profesorii care te invata sa gandesti, sa pui intrebarile care trebuie, sa descoperi sub indrumarea lor ce poti si sa te dezvolti? Considerati ca ar trebui schimbat ceva?

7 comentarii:

  1. Invatamantul din Romania este si asa foarte "traditional" daca pot spune asa... calitate? hmm nu stiu ce sa spun... metodele de invatamant sunt invechite iar cei drept calitatea astazi inseamna si flexibilitate, noutate, tehnologie. deci... think!

    RăspundețiȘtergere
  2. Lupta cu sistemul de multe ori, chiar daca e cu succes, reuseste sa isi piarda rostul pe parcurs. Ce cele mai multe ori mai importanta e lupta ta, cruciada ta... Sunt sigur ca iesim treptat din era Gutemberg, din era carti imprimate, dar nu vad asta ca pe o drama...
    Totusi, voi continua sa cumpar carti, chiar si pentru placerea de patrunde pagina cu pagina in universul autorului si pentru mirosul ei, voi continua sa ofer carti de Craciun, chiar daca treptat din ce in ce mai putini le vor citi si se vor bucura de ele si bineinteles ii voi citi Ei o poezie a lui Emil Brumaru, nu de pe un dispozitiv e-, ci din volumul oricum nu foarte voluminos.
    Cu toate astea sunt aici pe net si iti las comentariu, semn ca tin pasul... dar ca sa intri cu adevarat in lumea mea, a lui, a ei sau in alte universuri, e inca nevoie sa ma primesti cu o carte langa pat, sau cu un pachet sub brad...
    Pana la urma e o chestiune de gusturi, de chef, de comoditate, diferenta intre a trece oceanul cu un zbor low-cost (daca exista), sau la bordul unui trans-atlantic (daca mai exista) luxos...

    RăspundețiȘtergere
  3. Imi place sa citesc, si sa simt mirosul de carte, noua sau veche, sa pot sa ating pagina atunci cand e vorba de lectura de loisir. Cruciada nu e impotriva cartilor tiparite ci impotriva modului de gandire a unora care exclud complet gadgeturile moderne. Poezia lui Emil Brumaru sau teatrul lui Moliere e acelasi indiferent ca e intr-un format electronic sau intr-un volum gros. Ce e mai important sa fie cititi sau sa fie cititi pe un anume suport?

    RăspundețiȘtergere
  4. ar fi ideal domnisoara, daca prin mirosul de carte veti regasi, pe langa un brumaru (pe care il citeam cu placere in plai cu boi) sau un Moliere universal, si o carte care sa va educe bunul simt..scrieti mult, aberant de multe ori...vrei o reforma a educatiei, ai mare dreptate, dar asta ar tb sa inceapa cu bazele...degeaba ajungi sa te dai masteranta la biblioteconomie, daca nu ai baza celor 7 ani de acasa...iar acolo nu ai nevoie de gadgeturi..sper sa imi regasesc comentariul moderat aici...desi ma indoiesc

    RăspundețiȘtergere
  5. ambele (si cartea din 1920, si ipotetica discutie cu un specialist, live), sint la fel de importante. Nu stiu de ce am impresia ca unul dintre termenii comparatiei (care?) poate fi gasit mai usor si, practic, oricind. Oricum, modalitatile se completeaza, nu se exclud, nu, nu!

    RăspundețiȘtergere
  6. comentariul nu trebuia sa apara pentru ca un atac direct si nejustificat. un altul nu va mai aparea cu siguranta, dar in numele unei prietenii incheiate acesta e ultima favoare.
    One more thing, defapt 2: 1 Nu ma laud ca sunt masteranda chiar daca sunt mandra de domeniul pe care l-am ales.
    2.Scriu, aberez poate, dar webul e mare si e liber so domule ionut iancu daca nu va place cum scriu fie imi dati sugestii utile pentru a-mi imbunatati stilul fie nu mai cititi ce scriu.
    Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  7. @AZ Nu, nu se exclud insa depinde foarte mult de domeniul de cercetare. Degeaba vorbesti cu un critic literar despre Marin Preda daca nu l-ai citit pe Marin Preda. Ambele se gasesc destul de repede, difera doar modalitatea de cautare. O carte poate fi gasita fie la biblioteca (atat cea cu care are o locatie fizica cat si cea virtuala) fie intr-o baza de date sau la librarie, fiecare alegand varianta care i se pare mai usoara. In schimb sa vorbesti cu un specialist este in primul rand intimidant si este necesar un bagaj mai mult decat minim de cunostinte pentru a nu risca sa te faci de ras, cel putin acesta lucru e valabil pentru mine. Nu ma pot lauda ca as fi specialista, sunt doar un studenta care isi doreste sa cunosca si sa invete si care inevitabil are multe intrebari care asteapta raspuns iar cand in sfarsit am avut ocazia sa vorbesc cu Brian Solis (unul dintre cei mai cunoscuti specialiti in new media, social media, CEO etc sau cu David Gurteen , considerat in prezent specialistul nr 1 mondial in managementul cunosterii am stat un pic pe ganduri inainte sa intreb gandindu-ma ca e mai simplu sa citesc raspunsul dintr-o carte.

    RăspundețiȘtergere

Bookconsumer