SUBIECT 9
Q ŢINÂND CONT DE FAPTUL CĂ PRACTICILE DE LECTURĂ ALE STUDENŢILOR SUNT INFLUENŢATE DE COMPORTAMENTUL DIRECT ŞI INDIRECT AL PROFESORILOR, DE ATITUDINILE LOR DIRECTE/ INDIRECTE, JUSTIFICAŢI PREZENŢA URMĂTOARELOR ÎNTREBĂRI ADRESATE PROFESORLOR ÎNTR-UN CHESTIONAR:
l OFERIŢI STUDENŢILOR O BIBLIOGRAFIE DE CURS?
l DACĂ DA, ÎN SUBIECTELE DE EXAMEN SE VERIFICĂ ŞI PARCURGEREA BIBLIOGRAFIEI?
l DUMNEAVOASTRĂ PERSONAL, FRECVENTAŢI BIBLIOTECA FACULTĂŢII?
l CARE DINTRE AFIRMAŢIILE URMĂTOARE CONSIDERAŢI CĂ VĂ CARACTERIZEAZĂ CEL MAI BINE
SUNT FOARTE GREU DE MULŢUMIT ŞI RAREORI STUDENŢII SE RIDICĂ LA ÎNĂLŢIMEA AŞTEPTĂRILOR MELE
CONSIDER CĂ CINE VREA ÎNVAŢĂ, CINE NU, NU
SUNT UN PROFESOR EXIGENT, DAR FĂRĂ SĂ STRESEZ STUDENŢII
SUNT UN PROFESOR ÎNŢELEGĂTOR, GATA SĂ NEGOCIEZE CU STUDENŢII ANUMITE CERINŢE ALE CURSULUI
SUNT UN PROFESOR CARE SE OCUPĂ DOAR DE STUDENŢII STRĂLUCIŢI, CEILALŢI NU MĂ INTERESEAZĂ
Răspuns: Bibliografia de curs reprezintă de cele mai multe ori cel mai important suport de curs. Profesorul trebuie să aibă în vedere oferirea bibliografiei de curs, iar într-un chestionar oferit profesorilor consider că este un bun criteriu de a valorifica competenţele acestuia. Cei mai mulţi dintre profesorii care oferă bibliografie, au pretenţia ca în cel puţin un subiect de examen să se regăsească posibilitatea verificării parcurgerii bibliografiei oferite, mai ales dacă printe titlurile acesteia se regăsesc şi cărţi ale profesorului respectiv. Din acest punct de vedere nu mi se pare că această întrebare ar justifica într-un mod cert competenţele şi aptitudinile unui profesor. Nu văd acest lucru ca pe un criteriu justificabil în aceste condiţii.
La următoarea întrebare probabil cei mai mulţi dintre profesori ar raspunde că da, totuşi întrebarea este relevantă atât timp cât un profesor cu aptitudini profesionale trebuie să fie în permanenţă informat în legătură cu domeniul pe care îl predă, iar biblioteca oferă o bună posibilitate de informare şi documentare.
Ultima întrebare mi se pare relevantă în relaţia elev/student şi professor. De asemenea reflectă convingerile profesorului cu vedere la materia pe care o predă, aptitudinile fiecărui student/elev în parte. Mi se pare puţin irelevant răspunsul de genul Sunt un profesor exigent, dar fără să stresez studenţii. Ce înseamană de fapt să stresezi studenţii? Cum poate fi un profesor exigent, dar fără să streseze studenţii? În principiu, un gen de astfel de întrebare mi se pare relevantă pentru a putea evidenţia aşteptările şi convingerile unui profesor.
SUBIECT DE DIFICULTATE RIDICATĂ. SUBIECT 10
Q1 UN CHESTIONAR DE BIBLIOTECĂ CONŢINE INFORMAŢII DESPRE
l DATELE PERSONALE ALE STUDENŢILOR (VÎRSTĂ, SEX, FACULTATE, SECŢIE, NIVEL DE STUDIU, FRECVENŢĂ ÎN BIBLIOTECĂ, SERVICII /SECTOARE UTILIZATE ETC)
l SERVICIILE OFERITE DE BIBLIOTECĂ (UTILIZARE, FRECVENŢĂ, SATISFACŢIE ETC
DINTRE SERVICIILE OFERITE DE BIBLIOTECĂ UTILIZAREA BAZELOR DE DATE ESTE CEA MAI REDUSĂ.
ACEST LUCRU RIDICĂ DOUĂ SETURI DE IPOTEZE,:
l IPOTEZELE CENTRATE PE PE STUDENŢI (GRADUL DE COMPETENŢĂ ÎN FOLOSIREA BD, INTERES PROFESIONAL, PREFERINŢE DE LUCRU ETC ADICĂ NU SE PRICEP, NU-I INTERESEAZĂ, NU LI SE CERE LA FACULTATE)
l IPOTEZELE CENTRATE PE STRUCTURĂ (SELECŢIA BD, CONDIŢII DE CONSULTARE ETC ADICĂ BD NU CORESPUND CU INTERESELE STUDENŢILOR, CONSULTAREA LOR ESTE GREOAIE, NU SUNT SUFICIENT POPULARIZATE, ORARUL ESTE NEPOTRIVIT ETC)
.CUM AR TREBUI SĂ ARATE DISTRIBUŢIA RĂSPUNSURILOR CA SĂ PUTEŢI AVANSA CA MAI PROBABILĂ IPOTEZA CĂ NECONSULTAREA BD SE DATOREAZĂ MAI DEGRABĂ BIBLIOTECII DECÂT STUDENŢILOR?
PS. GÂNDIŢI-VĂ LA CUVINTELE „CORELAŢIE” ŞI „ALEATORIU”
Răspuns: Ipotezele centrate pe structură sunt mai relevante în neutilizarea bazelor de date, astfel o bibliotecă care nu îşi promovează îndeajuns serviciile ajunge ca acestea să fie foarte rar folosite, orarul nepotrivit al acestor servicii, consultatrea este greoaie şi nu există personal specializat în vederea ajutării utilizatorilor, etc. Astfel, se ajunge ca în urma elaborării şi aplicării unui chestionar asupra utilizatorilor bibliotecii respective să se obţină răspunsuri care duc la ipoteza că neconsultarea bazelor de date se datorează bibliotecilor şi mai puţin utilizatorilor. În chestionar trebuie să fie prezente foarte multe întrebări cu privire la serviciile pe care bibliotecile le oferă, iar răspunsurile utilizatorilor sa fie in devafoarea bibliotecii. Spre exemplu, la intrebari de genul de unde ati aflat de existenta bazelor de date? se obtin rezultate de genul: din alte surse, de la un apropiat ,etc. de aici rezulta nepromovarea acestor servicii si implicit neutilizarea lor. La intrebari pentru aflarea gradului de safisfactie cele mai multe raspunsuri trebuie să tinda spre raspunsuri de genul: mediu satisfacut, nesafisfacut sau f. nesatisfacut si mai putine raspunsuri cu gradul de satisfacţie mai mare. Aceste intrebări sunt adresate tuturor utilizatorilor, dar consider ca un criteriu foarte important este si frecventa utilizatorului la biblioteca. Sper exemplu, exista o legatura stransa intre utilizatorii care merg frecvent la biblioteca si folosirea bazelor de date. Un student care merge de cel putin 1-2 ori pe saptamana la biblioteca este cu siguranta un utilizator care stie de existenta bazelor de date si probabil ca le si foloseste. Pe cand un utilizator care merge la biblioteca o data pe luna sau o data la 3 luni este putin probabil ca sa stie de existenta bazelor de date si cu atat mai putin sa le foloseasca (desigur ca se poate si invers, dar eu dau exemplul majoritatii). Ceea ce vreau sa evidenţiez este faptul ca trebuie avuta in vedere strânsa legatura dintre variabile pentru a elabora ipoteza ca bazele de date nu sunt folosite datorita bibliotecilor.
Q2
PRIVIŢI CU ATENŢIE GRAFICUL URMĂTOR
REPREZINTĂ UN FENOMEN ÎNREGISTRAT ÎN PERIOADA RESPECTIVĂ
PĂTRATUL ALBASTRU (TOTAL) REPREZINTĂ TOTALUL OBIECTELOR DIN CLASA STUDIATĂ. TRIUNGHIUL VERDE ORIENTAT ÎN SUS REPREZINTĂ OBIECTE DIN CLASA RESPECTIVĂ CARE AU CARACTERISTICA X. TRIUNGHIUL GALBEN ORIENTAT ÎN JOS REPREZINTĂ OBIECTE DIN CLASA RESPECTIVĂ CRE AFIRMĂ CA U CARACTERISTICA X. ROMBUL ROŞU REPREZINTĂ OBIECTELE DIN CALSA RESPECTIVĂ CRE DECLARĂ ŞI AU CARACTERISTICA RESPECTIVĂ.
AJUTOR:
- NUMIM OBIECTE DINTR-O CLASĂ – TOTALITATEA OBIECTELOR PE CARE SE POATE FACE STUDIUL RESPECTIV. EXEMPLE – TOATALITATEA CĂRŢILOR, TOTALITATEA FEMEILOR, TOTALITATEA POPULAŢIEI, TOTALITATEA PLANTELOR ETC.
- NUMIM CARACTERISTICĂ O TRĂSĂTURĂ A OBIECTELOR PE CARE O STUDIEM ŞI CARE CARACTERIZEAZĂ/POARE CARACTERIZA OBIECTELE DINTR-O CLASĂ. EXEMPLE. CARACTERISTICA DE A AVEA PATRU PICIOARE CARACTERIZEAZĂ DOAR O PARTE DIN OBIECTELE DIN CLASA ANIMALE. CARACTERISTIC DE A BEA CAFEA CARACTERIZEAZĂ DOAR O PARTE DIN OBIECTELE DIN CLASA OAMENI. CARACTERISTICA DE A AVEA MAI MULTE VOLUME CARACTERIZEAZĂ DOAR O PARTE DIN CLASA CĂRŢILOR. CARACTERISTICA DE A CITI ROMANELE LUI HENRY JAMES CARACTERIZEAZĂ DOAR O PARTE DIN OBIECTELE DIN CLASA CITITORI. DUPĂ CUM SE VEDE, O CARACTERISTICĂ POATE FI COMUNĂ UNUI NUMĂR FOARTE MARE DE OBIECTE DIN CLASA RESPECTIVĂ, SAU UNUI NUMĂR FOARTE RESTRÂNS.
- O CARACTERISTICĂ POATE FI EXISTENTĂ, DAR NU ŞI DECLARATĂ SAU POATE FI DECLARATĂ, DAR NU ŞI EXISTENTĂ (EVIDENT CĂ NU E VORBA DE OBIECTE NEÎNSUFLEŢITE SAU DE ANIMALE). DE EXEMPLU, UNII CITITORI POT DECLARA CĂ AU CITIT O CARTE FĂRĂ SĂ O FI CITIT. SUNT MAI MULTE CĂRŢI PE CARE SCRIE “ROMAN DE SUCCES” DECÂT ROAMNE DE SUCCES EFECTIVE. UNII OAMENI POT DECLARA CĂ NU AU FURAT NICIODATĂ, DEŞI AU FURAT. DIFERENŢA DINTRE O CARACTERISTICĂ ŞI DECLARAREA EI POATE FI INTENŢIONATĂ SAU NU. DE EXEMPLU, POT EXISTA MAI MULTE PERSOANE BOLNAVE DE FICAT DECÂT CELE CARE SE DECLARĂ AŞA, PTR CĂ O PARTE DIN BOLNAVI NU ŞTIU ASTA.
URMĂRIŢI CU ATENŢIE FENOMENUL STUDIAT ŞI FORMULAŢI CÂT MAI MULTE IPOTEZE DESPRE ACESTA. UITAŢIVĂ LA MĂRIMELE ABSOLUTE (DIMENASIUNEA GRAFICELOR) ŞI LA FORMA CURBELOR.
Răspuns: Pentru a forma un inteles mai concret vom sustine ca patratul albastrul reprezinta totalitatea studentilor de la facultatea X. Triunghiul verde orientate in sus reprezinta totalitatea studentilor care citesc romanele lui Henry James, triunghiul galben sunt studentii care declara ca citesc Henry James, dar se poate ca acest lucru sa nu fie adevarat, iar rombul rosu reprezinta studentii care declara si cu siguranta citesc Henry James. Astfel, ma astept ca la intrebarea “Ati citit Henry James?” ma astept sa primesc mai multe raspunsuri negative decat positive, totusi exista posibilitatea ca unii dintre repondenti sa minta spunand ca l au citit pe Henry James, dar acestia nu pot fi clasati decat in totalitatea triunghiului galben (cei care decat declara ca au citit HJ), astfel fiind delimitati categoric de cei care au citit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu