Citate...

"Marturie ca si bibliotecarul Eminescu, cel care rascolea anticariatele dupa manuscrise si carti vechi pentru Biblioteca Centrala Universitara din Iasi, era in cautarea acelei Carti care contine, in formulare filoniana, "o scanteie din adevarul etern", sau cum ar spune poetul: "cartea care e semnul ce-i in stare de a [te] transpune in adancimile sufletesti, in lumi care se formeaza aievea asa cum le doresti, in spatii iluminate de un albastru splendid, umed si curgator" (Sarmanul Dionis), este si aceasta propensiune a poetului pentru cartile rare si vechi. Este pasiunea care releva poate cel mai bine la Eminescu latura lui mistica, o motivatie palpabila care arata cum trecutul devine, ca pentru orice ocultist, prezent afectiv: "Cand posomoratul basm, vechea secolilor straja,/ Imi deschide cu chei de-aur si cu-a vorbelor lui vraja/ Poarta nalta de la templul unde secolii se torc/ Eu sub arcurile negre, cu stalpi nalti suiti in stele,/ Ascultand cu adancime glasul gandurilor mele,/Uriasa roata-a vremei inapoi eu o intorc" (Memento mori)." - "Literatura luciferica", Radu Cernatescu, p.145-146.